Versuri - Bunica
Păru-i strâns într-un bulgăre de nea,
Ochelarii cu ramă de baga,
Chiar şi fetiţa cu chibrituri mult o mai iubea
Şi-o iubeşte oricine, zău aşa!
E bunica, despre ea s-au scris poveşti câte vrei
Îi e drag să stea mereu între nepoţei,
Să-i alinte, să-i răsfeţe,
Să le dea poveţe
Şi să-i certe uneori, însă… cu blândeţe!
Împleteşte orişice din gheme mici,
Numai bune pentru joaca unor pisici
Şi în urmă-i lasă-n schimb, când pleacă dintr-un loc,
Un parfum plăcut de busuioc.
E bunica, despre ea s-au scris poveşti câte vrei
Îi e drag să stea mereu între nepoţei,
Să-i alinte, să-i răsfeţe,
Să le dea poveţe
Şi să-i certe uneori, însă… cu blândeţe