Bradul de Vasile Alecsandri
Sus pe culme, bradul verde,
Sub zapada albicioasa,
Printre negura se pierde
Ca o fantasma geroasa
Si priveste cu-ntristare
Cum se primbla prin rastoace
Iarna pe un urs calare,
Iarna cu sapte cojoace.
El se scutura si zice:
"In zadar tu, vrajitoare,
Aduci viforul pe-aice,
Aduci zile fara soare.
In zadar ingheti pamantul,
Ucizi florile si stupii
Si trimiti moartea cu vantul
Si trimiti foamea cu lupii.
In zadar a ta suflare
Apa-n rauri o incheaga,
Sterge urma pe carare
Si de mine m-i leaga.
In zadar aduci cu tine
Corbul negru si pradalnic
Si din codrii cu jivine
Faci sa iasa urlet jalnic.
In zadar, urgie cruda,
Lungesti noaptea-ntunecoasa
Si, razand de-a lumii truda,
Scurtezi ziua luminoasa.
In zadar imi pui povara
De zapada si de gheata.
Fie iarna, fie vara,
Eu pastrez a mea verdeata!"
Sub zapada albicioasa,
Printre negura se pierde
Ca o fantasma geroasa
Si priveste cu-ntristare
Cum se primbla prin rastoace
Iarna pe un urs calare,
Iarna cu sapte cojoace.
El se scutura si zice:
"In zadar tu, vrajitoare,
Aduci viforul pe-aice,
Aduci zile fara soare.
In zadar ingheti pamantul,
Ucizi florile si stupii
Si trimiti moartea cu vantul
Si trimiti foamea cu lupii.
In zadar a ta suflare
Apa-n rauri o incheaga,
Sterge urma pe carare
Si de mine m-i leaga.
In zadar aduci cu tine
Corbul negru si pradalnic
Si din codrii cu jivine
Faci sa iasa urlet jalnic.
In zadar, urgie cruda,
Lungesti noaptea-ntunecoasa
Si, razand de-a lumii truda,
Scurtezi ziua luminoasa.
In zadar imi pui povara
De zapada si de gheata.
Fie iarna, fie vara,
Eu pastrez a mea verdeata!"